Francul elveţian a scăzut a patra zi consecutiv, la 4,2748 lei. Euro a coborât cu 1,34 bani, la 4,4451 lei.

Aproape de ora 10:00, euro era cotat în piaţa interbancară locală la 4,45 - 4,452 lei, faţă de 4,4532 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de miercuri.

La acelaşi moment, cotaţia francului elveţian pe pieţele externe se afla la 0,9726 euro, în depreciere cu 0,6% faţă de ultimele tranzacţii ale şedinţei precedente, perfectate pe timpul nopţii. Aproape de finalul zilei precedente, francul era cotat pe pieţele externe la 0,9746 euro, în timp ce la momentul anunţării referinţei BNR, miercuri aproape de ora 13:00, cursul se situa la la 0,9783 euro.

                                          Foto: theguardian.com

La cotaţia actuală a francului în raport cu euro, cursul calculat faţă de leu se situează la 4,329 lei/franc, sub referinţa BNR din ziua precedentă.

Dolarul s-a întărit uşor pe pieţele externe faţă de euro, după ce, la finalul unei şedinţe de politică monetară, Rezerva Federală a SUA s-a arătat încrezătoare în evoluţia economiei americane, semnalând astfel menţinerea fermă a traiectoriei pentru creşterea dobânzilor în acest an.

În jurul orei 10:00, dolarul era cotat la 0,8856 euro, implicând un curs de 3,9418 lei/dolar.

"Pe leu nu prea se întâmplă mare lucru, iar volumele sunt în medie pentru începutul zilei. De asemena, nici cursul francului elveţian nu a avut o mişcare amplă pe pieţele externe", a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

Tranzacţiile din piaţa interbancară locală au avut loc joi între un minim de 4,4510 lei/euro şi un maxim de 4,4530 lei/euro.

Cursul pentru francul eleveţian anunţat de BNR a scăzut miercuri cu 1,4%, la 4,3632 lei, consemnând a treia zi de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei atins vineri, în timp ce dolarul a coborât cu aproape 4 bani, la 3,9258 lei, iar euro a scăzut cu 1,24 bani, la 4,4585 lei.

Referinţa pentru franc a scăzut cu 6,37 bani, de la 4,4269 lei marţi la 4,3632 lei, după ce moneda eleveţiană s-a depreciat în partea a doua a zilei de marţi pe pieţele externe şi a recuperat miercuri doar parţial din terenul pierdut. La scăderea cursului francului a contribuit semnificativ şi menţinerea direcţiei leului de apreciere în raport cu euro.

Francul a înregistrat vineri un nou maxim, la 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

Pentru dolar, banca centrală a anunţat un curs în scădere cu 3,86 bani, de la 3,9644 lei marţi la 3,9258 lei. Pe pieţele externe, dolarul era cotat la 0,8803 euro aproape de anunţarea cursului de către BNR.

Referinţa pentru euro a scăzut cu 1,24 bani, de la 4,4709 lei marţi la 4,4585 lei. Paritatea euro a coborât astfel sub pragul de 4,46 lei pentru prima dată începând din 11 decembrie, când cursul se situa la 4,4546 lei.

Cursul record pentru euro a fost atins în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, moneda europeană fiind cotată atunci la 4,6481 lei/euro.

Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

2012, un an stabil macroeconomic pentru România

Principalele semnale arată că 2012 va fi un an stabil din punct de vedere macroeconomic pentru România, în contextul în care stabilitate este cuvântul de ordine şi la nivel european, arată, într-o analiză, Andreea Paul Vass, consilier de stat al premierului Emil Boc.“La momentul actual, stabilitatea este cuvântul de ordine şi la nivel european, ştiut fiind că în ultimul trimestru al anului 2011 şi primul trimestru al anului 2012 zona euro va cunoaşte o recesiune economică în pofida forţei economice germane de a rezista. În faţa efectelor şocurilor generate de criza datoriilor suverane. Măsurile adoptate în România şi ţintele stabilite în strategia fiscal-bugetară pentru următorii trei ani ne feresc de derapaje economice şi ne responsabilizează, astfel încât să ne încadrăm începând cu anul 2012 în reperele Tratatului de la Maastricht”, subliniază Andreea Paul Vass.
Potrivit sursei citate, România va ieşi din procedura de deficit excesiv, înregistrând un deficit bugetar de 1,9% din PIB pe cash, sigur sub 3% în termeni de angajament. Estimările pentru întregul an 2011 indică un deficit care se va situa uşor sub ţinta de 4,4% stabilită la începutul anului.

Datoria publică se va menţine mult sub nivelul de 60% din PIB, stabilit prin Tratatul de la Maastricht.‘Vom avea a 5-a cea mai mică datorie publică din UE, de 35,8% din PIB în 2012, în conformitate cu previziunile Comisiei Europene din luna noiembrie 2011. În al treilea rând, după 22 de ani de bătălie perdantă cu inflaţia, BNR ne oferă limite rezonabile pentru a ne încadra în ţinta de 3% în acest an. Pentru încurajarea investitorilor în a evalua responsabilitatea cu care am acţionat, agenţia de rating Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandată pentru investiţii, în timp ce Portugalia, Italia, Grecia şi Spania au fost retrogradate”, subliniază analiza.
România se află pe locul 13 în topul celor mai atractive 35 de ţări pentru investitori în sectorul energiei regenerabile, înaintea Olandei, Japoniei şi Danemarcei, conform Ernst&Young.

Sectoare de interes pentru investitori sunt şi cel petrolier, siderurgic, electric şi electronic, farmaceutic şi deloc de neglijat cel agricol. ‘În momentul de faţă, pe termen scurt, ne concentrăm pe investiţii în industriile care creează locuri de muncă, astfel încât să creăm premisele pentru bunăstarea cetăţenilor’, arată analiza.

Economia României va stagna în 2012

Economia României va stagna în 2012, o eventuală creştere fiind aşteptată doar pe baza unor stimulente electorale, deşi aceasta nu ar nu ar fi una sănătoasă, consideră directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea. “Economia va stagna în 2012. Asta înseamnă orice între minus 1% şi plus 1%. Nu văd care ar putea fi motoarele creşterii în 2012 ţinând cont că exporturile au crescut cu 55% între 2009 şi 2011, deci nu mai pot menţine acelaşi ritm în lipsa unor schimbări tehnologice fundamentale şi cu un curs de schimb stabil, iar agricultura a crescut la rândul său puternic în 2011. Cu toate acestea, creşterea economică a fost modestă în 2011″, a declarat, miercuri, directorul executiv al GEA.
Acesta a precizat că economia României rămâne dominată de consum, iar acesta nu este prevăzut să crească semnificativ în 2012.
“Consumul gospodăriilor nu poate creşte pentru că nu cresc veniturile populaţiei, şi nici creditarea nu se va relua, iar consumul administraţiei centrale şi locale va scădea, cel puţin pe hârtie. Practic, putem aştepta o creştere în 2012 doar bazată pe stimulente electorale, iar aceasta, dacă s-ar produce, nu ar fi una sănătoasă. Mai mult, această evaluare de ansamblu ia în considerare un scenariu neutru pe plan european. Dacă însă recesiunea va fi de durată în zona euro, atunci şi România va reintra în recesiune. Deci scenariul optimist este stagnare, iar cel pesimist recesiune”, a adăugat Voinea.
În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb, analistul economic consideră că BNR va păstra cursul în jurul valorii de echilibru.
“BNR va păstra cursul într-o marjă relativ mică, în jurul valorii de echilibru. Probabil că vom avea o depreciere pe fondul ieşirilor de valută determinate de criza euro şi de scăderea dobânzilor, dar una moderată”, a apreciat şeful GEA.
De asemenea, analistul economic consideră că România se va încadra în prevederile acordului cu FMI în acest an, deşi acest lucru nu-i va folosi “aproape la nimic”.
“Ţintele se referă la deficit şi inflaţie, nu la creştere economică, ocuparea forţei de muncă sau nivel de trai. Un deficit mic nu este util dacă se bazează pe o utilizare sub-optimală a resurselor”, a mai spus Liviu Voinea.
Acesta consideră că în 2012 nu vor fi probleme în privinţa susţinerii pensiilor şi salariilor din sectorul bugetar. “Nu ar trebui să fie probleme. O ţară care are încă pârghia monetară are întotdeauna soluţia de rezervă a inflaţiei. Să ne înţelegem însă: bugetarii şi pensionarii nu sunt asistaţi social. Pensionarii de azi au contribuit în trecut, iar bugetarii muncesc, doar că nu avem indicatori de productivitate în sectorul bugetar”, a adăugat directorul executiv al GEA, Liviu Voinea.
Fondul Monetar Internaţional a revizuit la 2% de la 3,5% prognoza de creştere a economiei româneşti în 2012 în condiţiile în care, potrivit instituţiei financiare internaţionale, ţara va resimţi problemele cu care se confruntă economia europeană.
De asemenea, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în scădere proiecţia de creştere economică pentru 2012, de la 4% cât estima în primăvară, la 1,8% – 2,3%, în varianta de toamnă a prognozei pe termen mediu 2011-2015. Produsul Intern Brut preţuri curente este estimat la 547,829 miliarde lei în 2011 şi la 579,586 miliarde lei în 2012.
Executivul de la Bucureşti a întocmit bugetul pentru anul 2012 plecând de la un deficit de 1,9% din PIB şi o creştere economică de 2,1%.
Economia României a intrat în recesiune în urmă cu doi ani, după ce a înregistrat o scădere consecutivă de două trimestre a PIB-ului, în ultimul trimestru al anului 2008 şi în primul trimestru din 2009. În 2010, economia României a scăzut cu 1,3%.

Noul Regulament BNR: Avans minim de 15% la creditul ipotecar în euro

Clienţii băncilor care au venituri în valută, şi vor să contracteze un împrumut imobiliar sau ipotecar, vor plăti un avans minim de numai 20 la sută din valoarea locuinţei.
Pe de altă parte, regulamentul prevede că la creditele de consum, perioada de creditare poate fi de maximum 5 ani, faţă de 10 sau chiar 15 ani, înainte de emiterea noilor condiţii de către Banca Centrală.
Condiţiile de rambursare a creditului de consum în 5 ani nu se aplică la refinanţarea împrumuturilor contractate anterior.
Băncile comerciale vor fi obligate să ia în calcul şi riscurile unui scenariu negativ în evaluarea gradului maxim de îndatorare al clienţilor, care includ o posibilă creştere a cursului de schimb cu 35,5-40,9 la sută, în funcţie de valuta împrumutului, o potenţială creştere a ratei dobânzii cu 0,6 puncte procentuale şi posibilitatea ca veniturile clientului să scadă cu 6 la sută.
Programul Prima Casă nu intră sub incidenţa noului regulament, în ceea ce priveşte avansul la contractarea unui credit.
Împrumuturile în acest program vor fi acordate în continuare cu un avans de maximum 5 la sută din valoarea locuinţei, fără ca valoarea aceasteia să depăşească 57.000 de euro.

Criza globală a fost generată artificial pentru a putea fi creat un guvern mondial

“Criza va duce la faliment statele zonei euro, iar pentru datorii li se va lua independenţa. Euro nu este în pericol. Dimpotrivă, pentru a salva euro, toţi trebuie să adere la zona euro şi să-şi piardă independenţa. Se va spune că putem supravieţui doar împreună. Avem nevoie de a crea un stat totalitar, de a-i aduna pe toţi în aceeaşi oală, pentru a-i subjuga” – a declarat Smirnov într-un interviu acordat marţi seara, în cadrul emisiunii “Razvoroť la postul de radio Baltkom 93,9.
Conform estimărilor sale, ar trebui să se producă patru valuri ale crizei înainte de apariţia unui guvern mondial. “Primul val a fost în 2008, al doilea este aşteptat în 2012-2013. Perioada dintre acestea este de 4-5 ani şi, apoi, durata totală a crizei al cărei scop este înfiinţarea unui guvern mondial va fi de 20 de ani”, prognozează Smirnov.
El susţine că actuala criză globală a fost generată în mod artificial cu un scop concret. “Criza este o modalitate de jaf, atunci când unul dă faliment, iar celălalt câştigă din aceasta”, explică economistul, în opinia căruia, autorii principali ai turbulenţelor financiare sunt băncile legate de Rezerva Federală a SUA.
Pe blogul său de pe resursa “Ventasbalss.ru”, expertul explică faptul că politicienii, atât europeni, cât şi americani, lucrează pentru unul şi acelaşi grup de persoane, care poate fi numit convenţional “guvernul mondial”. Totodată, el atrage atenţia că măsurile luate până în prezent pentru salvarea zonei euro nu au avut decât un caracter cosmetic şi cu efect pe termen scurt.
În luna septembrie, aminteşte el, după ce finanţistul George Soros a chemat la o reformă radicală a UE, fără să propună în acest sens nimic concret, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a propus pentru salvarea UE introducerea obligaţiunilor europene comune.
Până în prezent, fiecare stat din zona euro emite propriile obligaţiuni şi are propria sa datorie. În caz de reformă, se propune unificarea tuturor obligaţiunilor şi emiterea unor obligaţiuni unice ale zonei euro, scrie Smirnov pe blogul său.
Este vorba, potrivit lui, de crearea unui spaţiu unic al datoriei. Această idee a fost sprijinită deja, cu mult entuziasm, de Franţa, Germania şi Italia – principalele ţări din zona euro.
Liderii acestora au încercat deja să convingă parlamentele din ţările lor pentru a susţine introducerea unor obligaţiuni unice. Chiar şi Vaticanul s-a pronunţat pentru un stat unic european, mai aminteşte el.
Introducerea unor obligaţiuni unice va limita în mod semnificativ independenţa membrilor din zona euro, consideră economistul citat, indicând că statul nu va mai fi capabil să finanţeze în mod independent deficitul bugetar şi va fi obligat să contacteze Centrul /Bruxellesul/ ca să-i aloce bani. În fine, obligaţiunile unice vor impune introducerea unui buget unic al UE.
Astfel, în opinia sa, bugetele naţionale vor fi practic eliminate, iar toate veniturile fiscale vor fi transferate la Bruxelles, iar acolo se va decide cine şi cât să primească din bugetul comun.
În cele din urmă, cheltuielile participanţilor la zona euro vor fi decise la nivel central. Aşa cum încearcă să convingă adepţii introducerii obligaţiunilor unice, aceasta va permite stabilirea unei discipline fiscale pe ansamblul zonei euro, explică Smirnov.
Astfel, concluzionează el, introducerea obligaţiunilor unice facilitează crearea noului stat pe continentul european Statele Unite ale Europei, în care toate ţările membre îşi vor pierde independenţa şi vor coborî la nivelul unor autorităţi locale.
Ţările afectate profund de criză vor ajunge direct sub controlul unui comisar UE /Smirnov face aici aluzie la o iniţiativă recentă a Olandei/ şi în custodia Comisiei Europene, structura care va decide formarea bugetelor “naţionale”.